Litigii între asociați – Excludere, retragere, blocaj

Litigiile între asociați apar când interesele celor care dețin o societate nu mai coincid: în privința conducerii, a banilor, a strategiei sau a ieșirii unuia dintre ei din afacere.

Legea nr. 31/1990 și actul constitutiv prevăd instrumentele prin care aceste conflicte pot fi rezolvate: excluderea, retragerea, regulile pentru cesiunea părților sociale și dizolvarea.

La ce să fii atent: actul constitutiv și, dacă există, acordul dintre asociați stabilesc multe dintre regulile jocului. Citește-le înainte de orice pas.

Din societatea cu răspundere limitată poate fi exclus, de exemplu, asociatul care, pus în întârziere, nu își varsă aportul sau asociatul administrator care comite fraude în dauna societății ori folosește semnătura socială sau capitalul social în folosul lui ori al altora (art. 222 din Legea nr. 31/1990).

Excluderea se pronunță prin hotărâre judecătorească, la cererea societății sau a oricărui asociat, iar instanța stabilește prin aceeași hotărâre noua structură a capitalului social. Hotărârea se poate ataca doar cu apel (art. 223). Asociatul exclus primește o sumă de bani care reprezintă valoarea părții lui, nu o parte din bunurile societății (art. 224 alin. 2).

La ce să fii atent: motivele de excludere sunt limitate de lege și nu se completează cu cele din Codul civil (ICCJ, Decizia nr. 28/2021). O simplă neînțelegere sau pierderea încrederii nu sunt suficiente.

Asociatul se poate retrage din societatea cu răspundere limitată în cazurile prevăzute de actul constitutiv, cu acordul tuturor celorlalți asociați sau, în lipsa acestora, pentru motive temeinice, prin hotărâre a tribunalului, supusă numai apelului (art. 226 alin. 1 din Legea nr. 31/1990). În primele două cazuri, retragerea se exercită în 30 de zile de la publicarea hotărârii adunării generale în Monitorul Oficial (art. 226 alin. 1^1).

Drepturile asociatului retras pentru părțile sale sociale se stabilesc prin acordul asociaților, de un expert desemnat de aceștia sau, dacă nu se înțeleg, de tribunal. Costurile evaluării le suportă societatea (art. 226 alin. 3).

La ce să fii atent: valoarea părților sociale este, de regulă, principalul punct de conflict. O evaluare independentă te ajută să negociezi realist.

La societatea cu răspundere limitată, părțile sociale se pot transmite liber între asociați. Către persoane din afara societății, transferul este permis numai dacă a fost aprobat de asociații care reprezintă cel puțin trei pătrimi din capitalul social, dacă actul constitutiv nu prevede altfel (art. 202 alin. 1–2 din Legea nr. 31/1990).

La moștenirea părților sociale, aprobarea asociaților nu este necesară, dacă actul constitutiv nu prevede altfel. Dacă actul constitutiv o cere și asociații nu îi acceptă pe moștenitori, societatea le plătește valoarea părților sociale, potrivit ultimului bilanț aprobat (art. 202 alin. 3).

La ce să fii atent: actul constitutiv poate prevedea un drept de preempțiune sau alte restricții. O cesiune făcută cu încălcarea lor poate fi contestată.

La societățile cu doi asociați egali sau cu majorități care cer unanimitate, un conflict poate bloca orice decizie: aprobarea situațiilor financiare, numirea administratorului, distribuirea dividendelor.

Soluțiile pot fi negociate, de exemplu cumpărarea părților sociale ale celuilalt, sau judiciare: retragerea pentru motive temeinice, numirea unui administrator provizoriu în situații urgente ori dizolvarea.

La ce să fii atent: prevede din timp, în actul constitutiv sau într-un acord între asociați, mecanisme de deblocare. Ele sunt mult mai ieftine decât un proces.

Tribunalul poate dispune dizolvarea societății la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, de exemplu neînțelegeri grave între asociați care împiedică funcționarea societății (art. 227 alin. 1 lit. e din Legea nr. 31/1990).

După dizolvare urmează lichidarea, iar asociații împart ce rămâne după plata datoriilor.

La ce să fii atent: dizolvarea distruge adesea valoarea afacerii. Folosește-o ca ultimă soluție sau ca argument în negociere.

În societățile pe acțiuni, acționarii minoritari au instrumente proprii: dacă dețin cel puțin 10% din capital, pot cere instanței numirea unui expert care să analizeze anumite operațiuni de gestiune (art. 136 din Legea nr. 31/1990), iar dacă dețin cel puțin 5%, pot introduce acțiunea în răspundere împotriva administratorilor în contul societății, când adunarea generală refuză să o facă (art. 155^1).

Acționarii care nu sunt de acord cu anumite hotărâri importante se pot retrage din societate, în cazurile prevăzute de lege (art. 134). Toți acționarii trebuie să își exercite drepturile cu bună-credință (art. 136^1).

La ce să fii atent: multe drepturi ale minoritarilor depind de un prag minim de participație. Verifică procentul pe care îl deții, singur sau împreună cu alții.

Documentele de bază sunt:

• actul constitutiv, în forma actualizată, și eventualul acord între asociați;
• hotărârile adunării generale și procesele-verbale;
• registrul asociaților sau al acționarilor;
• situațiile financiare și rapoartele administratorilor;
• corespondența dintre asociați.

La ce să fii atent: cere din timp extrasul de la registrul comerțului și copii după documentele societății. Accesul poate deveni mai greu după ce conflictul izbucnește.

Conflictele dintre asociați se rezolvă rar doar în instanță. De aceea, aceste cazuri sunt lucrate împreună de avocați de corporate & M&A, care evaluează structura societății și negociază ieșirile, și de avocați de litigii, care pregătesc și susțin procesul.

La ce să fii atent: amenințarea credibilă cu un proces bine construit este adesea cel mai bun argument într-o negociere.