Insolvență pentru firme – Reorganizare și protecție față de creditori

Firma este în insolvență când nu mai are fonduri disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile (art. 5 pct. 29 din Legea nr. 85/2014). Insolvența se prezumă dacă nu ai plătit o datorie la 60 de zile de la scadență, dar prezumția poate fi răsturnată.

Insolvența nu înseamnă automat faliment. Procedura poate continua prin reorganizare, dacă activitatea are viitor.

La ce să fii atent: dacă firma este doar în dificultate, dar încă își plătește datoriile la scadență, poți folosi procedurile de prevenire: concordatul preventiv sau acordul de restructurare (art. 6 din Legea nr. 85/2014).

Debitorul aflat în insolvență este obligat să ceară deschiderea procedurii în cel mult 45 de zile de la apariția stării de insolvență, cu dovada că a notificat organul fiscal cu 15 zile înainte (art. 66 alin. 1 și 1^1 din Legea nr. 85/2014). Dacă negociezi cu bună-credință restructurarea datoriilor, cererea se depune în 5 zile de la eșecul negocierilor (art. 66 alin. 2). Dacă insolvența este doar iminentă, cererea este opțională (art. 66 alin. 4).

Întârzierea poate atrage răspunderea administratorilor. Dacă cererea nu se depune deloc sau se depune cu peste 6 luni după termenul legal, fapta constituie infracțiunea de bancrută simplă, pentru care acțiunea penală pornește la plângerea persoanei vătămate (art. 240 Cod penal).

La ce să fii atent: nu aștepta să fie depusă o cerere de un creditor. Dacă procedura e deschisă la cererea creditorului, ai mai puțin control asupra ei.

Cererea se depune la tribunalul de la sediul firmei, împreună cu documentele prevăzute de art. 67 din Legea nr. 85/2014, printre care:

• ultima situație financiară anuală și balanța lunii precedente;
• lista bunurilor și a conturilor bancare;
• lista creditorilor;
• lista plăților și transferurilor din ultimele 6 luni;
• contul de profit și pierdere;
• declarația privind intenția de reorganizare sau de intrare în procedura simplificată.

Documentele trebuie să fie complete și reale. Lipsa lor sau datele false pot fi folosite ulterior împotriva administratorilor.

La ce să fii atent: pregătește documentele înainte de depunere, împreună cu contabilul. O cerere incompletă întârzie protecția față de creditori.

De la deschiderea procedurii, executările silite și acțiunile pentru recuperarea creanțelor se suspendă de drept (art. 75 din Legea nr. 85/2014), iar la creanțele anterioare nu se mai pot adăuga dobânzi și penalități (art. 80 alin. 1).

Dacă ai declarat intenția de reorganizare, firma își păstrează dreptul de administrare, sub supravegherea administratorului judiciar. Altfel, dreptul de administrare se ridică. Creditorii pot cere oricând ridicarea lui, dacă dovedesc pierderi continue (art. 85 alin. 1 și 5).

La ce să fii atent: după deschidere, operațiunile care depășesc activitatea curentă au nevoie de aprobare. Nu înstrăina bunuri fără acordul administratorului judiciar.

Planul de reorganizare arată cum va continua activitatea și cum vor fi plătiți creditorii: eșalonat, parțial, din vinderea unor active sau prin restructurare (art. 133 din Legea nr. 85/2014). Debitorul îl poate propune în 30 de zile de la publicarea tabelului definitiv de creanțe, termen pe care judecătorul-sindic îl poate prelungi cu cel mult 30 de zile (art. 132 alin. 1–2).

Planul se votează pe categorii de creanțe: este acceptat, de exemplu, dacă îl votează majoritatea categoriilor, inclusiv o categorie defavorizată, și cel puțin 30% din valoarea creanțelor (art. 139 alin. 1). Planul se confirmă de judecătorul-sindic și se execută în cel mult 3 ani de la confirmare; pentru firme (persoane juridice), planul poate dura 4 ani (art. 133 alin. 3 și 3^1).

La ce să fii atent: creditorii votează un plan doar dacă le oferă mai mult decât ar primi în faliment. Planul trebuie să fie realist și bine fundamentat financiar.

Dacă nu ai declarat intenția de reorganizare, dacă planul nu este votat ori confirmat sau dacă nu este respectat, procedura trece în faliment (art. 145 din Legea nr. 85/2014).

În faliment, lichidatorul judiciar vinde bunurile firmei și distribuie banii creditorilor, iar la final firma este radiată.

La ce să fii atent: și în faliment, procedura cerută la timp și cu evidențe corecte protejează administratorii de răspunderea personală.

Administratorii, directorii și alte persoane care au contribuit la insolvență pot fi obligați să suporte din averea proprie o parte din datoriile firmei, de exemplu dacă au folosit bunurile societății în interes propriu, au ținut o contabilitate fictivă sau au continuat o activitate care ducea vizibil la încetarea plăților (art. 169 din Legea nr. 85/2014).

Simpla insolvență a firmei nu atrage răspunderea. Trebuie dovedită o faptă prevăzută de lege și legătura ei cu insolvența. Cel obligat definitiv nu mai poate fi administrator timp de 10 ani (art. 169 alin. 10).

La ce să fii atent: păstrează documentele contabile complete și predă-le administratorului judiciar. Dacă nu le predai, culpa și legătura cu prejudiciul se prezumă (art. 169 alin. 1 lit. d).

Plățile făcute doar unor creditori, vânzările sub preț sau garanțiile date în preajma deschiderii procedurii pot fi anulate la cererea administratorului judiciar (art. 117 din Legea nr. 85/2014).

Dacă anticipezi insolvența, discută cu un avocat înainte de orice plată importantă sau înstrăinare.

La ce să fii atent: plățile către asociați sau către firme afiliate sunt verificate cu prioritate. Pot fi și temei pentru răspunderea administratorilor.

Cererea de deschidere a procedurii se taxează cu 200 de lei (art. 14 alin. 1 din OUG nr. 80/2013). Cheltuielile procedurii, inclusiv onorariul administratorului judiciar, se plătesc din averea firmei, iar dacă nu există bani, din fondul de lichidare (art. 39 alin. 1 și 4 din Legea nr. 85/2014).

O reorganizare durează, în practică, câțiva ani. Un faliment cu puține bunuri se poate încheia mai repede.

La ce să fii atent: costurile procedurii sunt plătite înaintea altor datorii. Planifică lichiditățile pentru primele luni după deschidere.