Insolvența debitorului – Recuperează-ți creanța în calitate de creditor

Insolvența este starea patrimoniului debitorului caracterizată prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile (art. 5 pct. 29 din Legea nr. 85/2014). Se prezumă că debitorul este în insolvență dacă, după 60 de zile de la scadență, nu a plătit datoria față de creditor.

Procedura se desfășoară la tribunalul de la sediul debitorului, sub controlul judecătorului-sindic, iar averea debitorului este administrată sau lichidată de un administrator ori lichidator judiciar.

La ce să fii atent: insolvența nu este o acțiune de recuperare individuală. Toți creditorii sunt plătiți din aceeași avere, în ordinea stabilită de lege.

Poți cere deschiderea procedurii dacă ai o creanță certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 60 de zile, iar după compensarea datoriilor reciproce suma depășește valoarea-prag de 50.000 de lei (art. 5 pct. 20 și 72 din Legea nr. 85/2014). Dacă mai mulți creditori depun cereri împotriva aceluiași debitor, judecătorul-sindic adună creanțele lor pentru calculul pragului (art. 70 alin. 3).

Cererea se comunică debitorului, care o poate contesta în 10 zile. Dacă debitorul nu plătește până la închiderea dezbaterilor și judecătorul-sindic constată insolvența, deschide procedura (art. 72 alin. 3 și 6).

La ce să fii atent: la cererea debitorului, judecătorul-sindic îți poate cere o cauțiune de până la 10% din creanță, dar nu mai mult de 40.000 de lei. Dacă se constată că debitorul nu e în insolvență, cauțiunea acoperă pagubele produse printr-o cerere făcută cu rea-credință (art. 72 alin. 1 și 4).

După deschiderea procedurii, toți creditorii trebuie să depună o declarație de creanță până la termenul-limită din notificarea deschiderii procedurii, care este de cel mult 45 de zile de la deschidere (art. 100 alin. 1 lit. b din Legea nr. 85/2014). Cererea de admitere a creanței se taxează cu 200 de lei (art. 14 alin. 1 din OUG nr. 80/2013).

Creditorul care nu își depune declarația de creanță în termen este decăzut din dreptul de a fi înscris în tabel și nu își mai poate recupera creanța de la debitor nici după închiderea procedurii, cu excepția cazului în care notificarea deschiderii nu i-a fost făcută legal (art. 114 alin. 1).

La ce să fii atent: dacă ai fost notificat legal despre deschidere, termenul curge indiferent când citești notificarea. Creditorul care nu a fost notificat este considerat de drept în termen, dar preia procedura în stadiul în care se află la înscriere, deci pierde ce s-a decis înainte (art. 42 alin. 3). Verifică periodic BPI pentru clienții cu restanțe.

De la deschiderea procedurii, acțiunile judiciare și executările silite pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau a bunurilor sale se suspendă de drept (art. 75 din Legea nr. 85/2014). Creanța se valorifică doar în procedură.

La creanțele născute înainte de deschidere nu se mai pot adăuga dobânzi, majorări sau penalități, cu excepțiile prevăzute de lege (art. 80 alin. 1). Compensarea creanțelor reciproce poate fi invocată în condițiile legii (art. 90).

La ce să fii atent: dacă ai deja un dosar de executare, nu îl abandona, dar nici nu îl continua. Creanța se înscrie în tabel, iar executorul nu mai poate face acte de executare.

Administratorul judiciar verifică declarațiile și întocmește tabelul preliminar al creanțelor, care se publică în BPI în cel mult 20 de zile de la expirarea termenului de declarare, în procedura generală (art. 100 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2014).

Poți contesta tabelul, atât pentru creanța ta, cât și pentru creanțele altor creditori, în 7 zile de la publicarea lui în BPI, cu dovada taxei de timbru și cu înscrisurile doveditoare (art. 111 alin. 2–3). Contestațiile se judecă de judecătorul-sindic.

La ce să fii atent: creanțele fictive sau umflate ale altor creditori îți reduc direct partea din distribuiri și puterea de vot. Verifică tot tabelul, nu doar rândul tău.

Creditorii cu garanții (ipotecă, gaj) sunt plătiți din prețul bunurilor grevate înaintea celorlalți (art. 159 din Legea nr. 85/2014). În faliment, din restul averii, plata se face în ordinea din art. 161: cheltuielile procedurii, finanțările acordate în procedură, creanțele salariale, creanțele din continuarea activității, creanțele bugetare, apoi creanțele chirografare, de exemplu credite, furnizori sau chirii.

Creditorii chirografari, fără garanții, recuperează de multe ori doar o parte din creanță.

La ce să fii atent: garanția trebuie să fie valabilă și înscrisă în registrele de publicitate înainte de deschiderea procedurii. Verifică garanțiile chiar de la semnarea contractului.

Procedura poate continua prin reorganizare, pe baza unui plan votat de creditori și confirmat de judecătorul-sindic, sau prin faliment, adică lichidarea averii (art. 132–145 din Legea nr. 85/2014). Planul îl pot propune debitorul, administratorul judiciar sau creditorii care dețin împreună cel puțin 20% din creanțe (art. 132 alin. 1).

Creditorii decid în adunarea creditorilor și prin comitetul creditorilor, de exemplu asupra planului de reorganizare și asupra administratorului judiciar.

La ce să fii atent: votul tău contează proporțional cu creanța admisă. Un plan nerealist poate amâna ani de zile o lichidare din care ai fi recuperat mai mult.

Administratorul sau lichidatorul judiciar poate cere anularea actelor făcute de debitor în frauda creditorilor în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii (pentru unele acte, în cele 6 luni anterioare), de exemplu donații, vânzări sub preț sau plăți preferențiale către anumiți creditori (art. 117 din Legea nr. 85/2014).

Dacă administratorul nu acționează, acțiunea o poate introduce comitetul creditorilor sau creditorul care deține mai mult de 50% din creanțele înscrise (art. 118 alin. 2–3).

La ce să fii atent: acțiunea se introduce în cel mult un an de la termenul pentru raportul administratorului, dar nu mai târziu de 16 luni de la deschidere (art. 118 alin. 1). Semnalează din timp transferurile suspecte de care afli.

Judecătorul-sindic poate obliga administratorii, directorii sau alte persoane care au contribuit la insolvență să suporte, din averea proprie, o parte din pasivul debitorului, de exemplu dacă au folosit bunurile societății în interes propriu sau au ținut o contabilitate fictivă (art. 169 din Legea nr. 85/2014).

Acțiunea o introduce administratorul sau lichidatorul judiciar, dar o poate introduce și orice creditor interesat (art. 169 alin. 2). Cel obligat definitiv nu mai poate fi administrator timp de 10 ani (art. 169 alin. 10).

La ce să fii atent: acțiunea se prescrie în 3 ani de la data la care a fost cunoscută persoana vinovată, dar nu mai târziu de publicarea în BPI a raportului administratorului (art. 170). Discută cu un avocat din timp.