Anulare act administrativ – Contencios administrativ

Poți ataca în instanță actul administrativ, adică actul unilateral emis de o autoritate publică pentru a aplica legea, care naște, modifică sau stinge drepturi și obligații (art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004). Exemple: autorizații, avize, licențe, dispoziții ale primarului, hotărâri ale consiliului local, ordine ale ministerelor. Sunt asimilate actelor administrative și unele contracte ale autorităților, de exemplu concesiunile de bunuri publice și contractele de lucrări sau servicii publice (art. 2 alin. 1 lit. c^1).

Poți ataca și refuzul nejustificat de a-ți soluționa o cerere, precum și lipsa oricărui răspuns în termenul legal (art. 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004).

La ce să fii atent: unele acte au proceduri speciale. Actele fiscale se contestă întâi la organul fiscal, potrivit Codului de procedură fiscală, iar amenzile se atacă prin plângere contravențională. Verifică mai întâi ce procedură se aplică actului tău.

Înainte de a merge în instanță, trebuie, de regulă, să ceri autorității care a emis actul, sau celei ierarhic superioare, să îl revoce, în tot sau în parte. Plângerea prealabilă se face în 30 de zile de la comunicarea actului (art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004).

Pentru motive temeinice, plângerea împotriva unui act individual se poate face și după cele 30 de zile, dar nu mai târziu de 6 luni de la emiterea actului (art. 7 alin. 1). Dacă actul este adresat altcuiva, dar te vatămă, termenele curg de la data la care ai aflat de conținutul lui (art. 7 alin. 3). Plângerea prealabilă nu este necesară, printre altele, când ataci refuzul nejustificat sau tăcerea autorității (art. 7 alin. 5).

La ce să fii atent: lipsa plângerii prealabile duce, de regulă, la respingerea acțiunii ca inadmisibilă. Fă plângerea în scris și păstrează dovada înregistrării.

Acțiunea în anularea unui act individual se introduce în 6 luni (art. 11 alin. 1 din Legea nr. 554/2004), calculate, după caz, de la:

• comunicarea răspunsului la plângerea prealabilă;
• comunicarea refuzului nejustificat;
• expirarea termenului în care autoritatea trebuia să răspundă la plângere sau la cerere;
• data la care ai aflat de conținutul actului, când plângerea prealabilă nu este obligatorie.

Pentru motive temeinice, actul individual poate fi atacat și după 6 luni, dar nu mai târziu de 1 an de la comunicare sau de la data la care ai luat cunoștință de el (art. 11 alin. 2). Actele normative, de exemplu o hotărâre de consiliu local cu caracter general, se pot ataca oricând (art. 11 alin. 4).

La ce să fii atent: termenul de 1 an este de decădere: după el, actul nu mai poate fi contestat. Nu aștepta ultimele zile.

Actul administrativ produce efecte până la anulare. În cazuri bine justificate și pentru a preveni o pagubă iminentă, poți cere instanței să suspende executarea actului, după ce ai făcut plângerea prealabilă (art. 14 din Legea nr. 554/2004). În acest caz, suspendarea durează până la pronunțarea instanței de fond.

Dacă ceri suspendarea înainte de proces, trebuie să introduci acțiunea în anulare în cel mult 60 de zile; altfel, cererea de suspendare se respinge, iar suspendarea deja dispusă încetează (art. 14 alin. 1). Suspendarea se poate cere și odată cu acțiunea în anulare sau separat, în cel mult 60 de zile de la introducerea ei; atunci durează până la soluționarea definitivă a cauzei (art. 15 alin. 1). Cererea se judecă de urgență, iar hotărârea de suspendare se aplică imediat (art. 14 alin. 2 și 4).

La ce să fii atent: instanța cere dovezi concrete ale pagubei iminente, de exemplu pierderi financiare, blocarea activității sau o demolare. Pregătește-le de la început.

Dacă autoritatea refuză nejustificat să îți soluționeze cererea sau nu îți răspunde în termenul legal, de regulă 30 de zile de la înregistrarea cererii (art. 2 alin. 1 lit. h), poți cere instanței să o oblige să emită actul, să elibereze un certificat sau să efectueze o anumită operațiune administrativă (art. 8 și art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004).

Cel mai des, astfel de acțiuni privesc autorizații de construire, certificate de urbanism, avize, autorizații de funcționare sau eliberarea unor documente.

La ce să fii atent: păstrează dovada depunerii cererii inițiale. De la ea se calculează termenul în care autoritatea trebuia să răspundă.

Dacă primești fonduri europene sau fondurile publice naționale aferente lor, de exemplu pentru un proiect, ca subvenții agricole sau ca finanțare pentru dezvoltare rurală, autoritatea care le gestionează (autoritatea de management, APIA sau AFIR) poate constata nereguli și stabili, printr-un proces-verbal (titlu de creanță), o corecție financiară, adică o sumă pe care trebuie să o returnezi sau care se scade din plățile următoare (art. 1 alin. 2 și art. 2 din OUG nr. 66/2011). Titlul de creanță se contestă întâi la autoritatea care l-a emis, în cel mult 30 de zile de la comunicare, fără taxă de timbru (art. 47 din OUG nr. 66/2011). Autoritatea răspunde în 30 de zile (art. 50 alin. 1), iar decizia dată pe contestație se atacă la instanța de contencios administrativ (art. 51 alin. 2).

Și decizia prin care furnizorul unui ajutor de stat sau de minimis îți cere să îl returnezi, cu dobânzi, este titlu executoriu (art. 25 alin. 4 și art. 33 alin. 2 din OUG nr. 77/2014) și se poate ataca în contencios administrativ. Deciziile Consiliului Concurenței de recuperare a ajutoarelor de minimis se atacă la Curtea de Apel București (art. 26 alin. 10).

La ce să fii atent: termenul de 30 de zile pentru contestația împotriva titlului de creanță este de decădere (art. 47 alin. 4), iar contestația nu oprește executarea sumei (art. 50 alin. 7). Poți cere instanței suspendarea, care poate fi condiționată de o cauțiune de până la 20% din suma contestată (art. 50 alin. 8–9).

Odată cu anularea actului sau cu obligarea autorității, poți cere despăgubiri pentru paguba materială și morală cauzată de act ori de refuzul sau tăcerea autorității (art. 1 alin. 1 și art. 18 alin. 3 din Legea nr. 554/2004).

Dacă nu ai cerut despăgubirile în același proces, le poți cere separat, în 1 an de la data la care ai cunoscut sau trebuia să cunoști întinderea pagubei (art. 19). Acțiunea se poate îndrepta și împotriva funcționarului care a emis actul sau a refuzat cererea, care răspunde în solidar cu autoritatea (art. 16).

La ce să fii atent: paguba trebuie dovedită, de exemplu prin contracte pierdute, chirii plătite fără folos sau penalități. Strânge actele încă de la începutul conflictului.

Actele autorităților locale și județene, precum și cele privind taxe, impozite, contribuții și datorii vamale de până la 3.000.000 de lei, se judecă de tribunal; actele autorităților centrale și cele peste acest prag se judecă de curtea de apel (art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004). Ca persoană fizică sau firmă, depui acțiunea la instanța de la domiciliul sau sediul tău (art. 10 alin. 3).

Hotărârea primei instanțe se poate ataca cu recurs, în 15 zile de la comunicare; recursul suspendă executarea (art. 20 alin. 1–2). Taxa de timbru pentru anularea actului este de 50 de lei; dacă ceri și despăgubiri, taxa este de 10% din suma cerută, dar nu mai mult de 300 de lei (art. 16 din OUG nr. 80/2013).

La ce să fii atent: dacă pierzi, poți fi obligat să plătești cheltuielile de judecată ale autorității. Evaluează din timp șansele și costurile.

Autoritatea trebuie să execute hotărârea definitivă în termenul stabilit de instanță sau, dacă nu există unul, în cel mult 30 de zile de la rămânerea definitivă (art. 24 alin. 1 din Legea nr. 554/2004).

Dacă nu o face, la cererea ta, instanța de executare aplică autorității o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere și îți acordă penalități, pentru cel mult 3 luni (art. 24 alin. 3). Dacă nici atunci autoritatea nu execută, instanța fixează sumele datorate și despăgubirile pentru neexecutare (art. 24 alin. 4).

La ce să fii atent: cererea de amendă și penalități se face în termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită (art. 24 alin. 3). Cere executarea în scris imediat după ce hotărârea rămâne definitivă și păstrează dovada.